De când ne-a invadat capitalismul, cea mai mare dorinţa a mea a fost sa lucrez la stat. Toate visurile de până atunci au pălit în faţa mai marelui şi supremului ţel democratic.
Şi nu am fost singura. O gloată de oameni cu paporniţe stăteau presaţi la uşile instituţiilor precum femeile atunci când se anunţă lichidări de stoc sau precum ieşenii atunci când se vând bormaşini sub preţul pieţei. Şi când apucai neică un loc păi nu-l mai lăsai până la pensie şi atunci prin testament îl lăsai rudei celei mai apropiate, ca să fie întru pomenire.
Cum nu am avut noroc de astfel de rude şi cum capitalismul părea că începe să dărâme turnul de fildeş în care îşi ţinea angajaţii, visul meu a început să pălească încet ca un bec care îşi dă ultima suflare. Resemnarea şi-a făcut loc şi a primit la sânul ei ultimul bastion inocent al speranţelor mele. Dar cum stăteam eu săptămâna asta cuminte în autocar, ce mi-au auzit urechile?! Un drag domn senator a cărui coloratură politică nu are nici o importanţa a propus o nouă iniţiativă legislativă care priveşte promulgarea - Zilei Naţionale a Rugaciunii!!! (zi liberă la stat!!!) Aparent romanul are nevoie de o zi speciala in care sa multumeasca divinitatii pentru ca de luni pana sambata e nitel cam ocupat, iar duminica, let's face it, pana si Doamne Doamne s-a odihnit. Si cum toata problemele au palit si nu mai avem de ce sa ne ocupam, ne trebuie o zi speciala in care sa ne inghesuim la aghiasma, pupat sutane si aprins lumanari. Am si o intrebare - se dau si sarmale bonus? Ca doar e o zi intreaga si ti se face si nitel foame. Sau poate e nevoie de o asemenea zi tocmai pentru faptul ca nu mai exista o alta iesire si ne trebuie o pila un pic mai mare. Eu insa am o rugaminte. Sa nu-mi intercepteze convorbirile cu Cel de Sus, ca sunt mai pacatoasa din fire si am multe de marturisit. Nu degeaba românul s-a născut poet, pentru că gena originalităţii este din moşi strămoşi şi se păstrează foarte bine. Ei bine, cu atâtea zile libere pe care ţi le oferă statul, cine mai are nevoie şi de bani? In aşteptarea zilei naţionale a lipsei de chef la muncă, sau a uitatului in gol, vă urez zile şi nopţi cât mai spirituale.
Şi nu am fost singura. O gloată de oameni cu paporniţe stăteau presaţi la uşile instituţiilor precum femeile atunci când se anunţă lichidări de stoc sau precum ieşenii atunci când se vând bormaşini sub preţul pieţei. Şi când apucai neică un loc păi nu-l mai lăsai până la pensie şi atunci prin testament îl lăsai rudei celei mai apropiate, ca să fie întru pomenire.
Cum nu am avut noroc de astfel de rude şi cum capitalismul părea că începe să dărâme turnul de fildeş în care îşi ţinea angajaţii, visul meu a început să pălească încet ca un bec care îşi dă ultima suflare. Resemnarea şi-a făcut loc şi a primit la sânul ei ultimul bastion inocent al speranţelor mele. Dar cum stăteam eu săptămâna asta cuminte în autocar, ce mi-au auzit urechile?! Un drag domn senator a cărui coloratură politică nu are nici o importanţa a propus o nouă iniţiativă legislativă care priveşte promulgarea - Zilei Naţionale a Rugaciunii!!! (zi liberă la stat!!!) Aparent romanul are nevoie de o zi speciala in care sa multumeasca divinitatii pentru ca de luni pana sambata e nitel cam ocupat, iar duminica, let's face it, pana si Doamne Doamne s-a odihnit. Si cum toata problemele au palit si nu mai avem de ce sa ne ocupam, ne trebuie o zi speciala in care sa ne inghesuim la aghiasma, pupat sutane si aprins lumanari. Am si o intrebare - se dau si sarmale bonus? Ca doar e o zi intreaga si ti se face si nitel foame. Sau poate e nevoie de o asemenea zi tocmai pentru faptul ca nu mai exista o alta iesire si ne trebuie o pila un pic mai mare. Eu insa am o rugaminte. Sa nu-mi intercepteze convorbirile cu Cel de Sus, ca sunt mai pacatoasa din fire si am multe de marturisit. Nu degeaba românul s-a născut poet, pentru că gena originalităţii este din moşi strămoşi şi se păstrează foarte bine. Ei bine, cu atâtea zile libere pe care ţi le oferă statul, cine mai are nevoie şi de bani? In aşteptarea zilei naţionale a lipsei de chef la muncă, sau a uitatului in gol, vă urez zile şi nopţi cât mai spirituale.
P.S. - Astept sugestii pentru noi zile nationale, pentru ca vorba aia, trebuie sa ne implicam. Don't ask what Romania can do for you, ask what you can do for Romania!
las' sa fie zile libere, ca la asta ma pricep cel mai bine;)
RăspundețiȘtergere:)) Cu totii de altfel
RăspundețiȘtergere