Si pentru prima oara de cand se tot uita la acele poze, a inceput sa realizeze un lucru – si tu ai fost trista, nu-i asa? Cum de am putut sa uit toata istoria ta si sa ma las pacalita de fata asta ispititoare si de acel zambet, cand ochii tai sunt atat de tristi... toata viata ta ai cautat sa fii iubita si sa apartii unui loc. Iar eu cat te-am admirat si am vrut sa fiu ca tine si uite, poate ca sunt putin. Si nu vreau sa-mi aduc aminte sfarsitul tau pentru ca de cand sunt mica mi-am imaginat ca asta va fi si sfarsitul meu.