Dualitate I

Uneori am impresia ca mintea e ciudata si plina de toane. A mea cel putin e fan dualiate - putin obsesiv compulsiva, destul de sado-masochista mereu parcurgand un drum cu multe noduri care de fiecare data se divizeaza in doua drumuri adiacente la intersectia carora indicatorul a fost tasat de vreme si intemperii. Urasc sa fiu indecisa, sa dau inapoi, sa fac compromisuri, si cel mai mult sa regret. Daca noi suntem suma deciziilor luate, atunci undeva am cotit pe un drum care nu este prea prietenos.