marți, 27 iulie 2010

Trei


D. a ridicat incet ochii si s-a uitat lung spre rafturi. Una, doua, trei. A suflat cu convingere in pestele balon pe care il primise de la Delia pana cand acesta o ridica incet de la sol. Una, doua, trei. Dadu drumul pestelui si escalada singura restul de drum ramas pana la cea mai inalta carte. Sufla cu putere dar nu reusi decat sa ridice praful. Asa ca isi despleti parul cu care sterse copertile groase din carton. Apoi, impletind parul in doua, lega o parte a lui de marginea cea mai rigida a Marii Istorii a Eticii Germane si o parte si-l infasura ca o esarfa de matase la gat apoi isi pipai din obisnuinta buzunarele. Una, doua, trei tigari. Le scoase din pachet si amintindu-si de cursurile de origami facu din ele o lebeda cu un pian in loc de cioc si incepu sa cante. Cioranul de sub piciorul ei drept incepu sa se dezechilibreze si se pierdu in sectiunea aventuri cu doua rafturi mai jos, luand-o in avantul lui si pe Mimi, lebada pian care pluti pana la calimara uitata deschisa pe jos. O lovi cu o clapa si incepu sa inoate pe suprafata vascoasa lasand in urma literele solide din alfabetul aramaic. Unde oare o fi invatat, gandi D, in timp ce Cioranul de sub piciorul stang se dezechilibra si el din curiozitatea specifica, lasand-o pe D sa pluteasca pana la raftul al doilea unde se opri brusc. Din spatele paginilor Gellu se uita la piciorele ei lungi care atarnau chiar deasupra lui. Una… doua… trei… da, trei alunite.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu